Recomandarea exercițiului fizic în practică medicală

10 pledoarii pentru o viață sănătoasă

Înscriere

Pentru înscrieri verificati condițiile de mai jos.

Contact

Tel: 0723.680.517
Email: office@preventisiasi.ro

Sâmbătă 6 Aprilie 2019

09.00h – 19.00h

Sala Verdi, Palas Iași.

În ultima perioadă a început să se discute din ce în ce mai mult despre faptul că sănătatea oamenilor trebuie să fie privită mai întâi din perspectiva prevenției și abia apoi din cea a vindecării.

După cum bine se știe, în ultimii ani bolile cronice – principalele cauze ale mortalității – sunt strâns legate de stilul de viață nesănătos. Conform BMJ, Organizația Mondială a Sănătății a publicat recent un raport privind riscurile globale pentru sănătate iar principalele cauze ale mortalității globale sunt tensiunea arterială crescută (13% din totalul deceselor), consumul de tutun (9%), creșterea nivelului de glucoză în sânge (6%), inactivitatea fizică (6%) și obezitatea (5%). Inactivitatea fizică, deși este doar a patra pe această listă, influențează majoritatea celorlalte cauze.

Ne bucurăm să putem fi în măsură să vă prezentăm cu ocazia acestui Simpozion un medicament care acționează cu foarte mare eficiență în obezitate și boli cardiovasculare, în diabet și depresie, care încetinește îmbătrânirea și prelungește tinerețea. Acest medicament există! Mai mult, el este gratuit … Dar, din păcate, de multe ori acesta nu este prescris de prea mulți medici.

Simpozionul “Recomandarea exercițiului fizic în practică medicală” vă oferă ocazia să vă întâlniți cu 10 prelegeri ale unor medici, specialiști de renume în domeniul medical și chiar cu pacienți care au avut numai de câștigat de pe urma tratamentului cu acest produs cu adevărat miraculos, pe numele său EXERCIȚIUL FIZIC.

Simpozionul pe care îl organizăm se dorește a fi o manifestare multidisciplinară care să creeze un spațiu de prezentare, dezbatere și promovare a terapiei medicale prin mișcare precum și de a facilita și încuraja colaborarea între participanți și, că urmare, să ajute eficient la identificarea de noi perspective și abordări care să se concretizeze într-un nivel de sănătate superior.

În urma acestui eveniment participanții vor fi mai bine informați referitor la recomandările de activități fizice și integrarea lor în planul terapeutic specific fiecărui pacient, atât ca prevenție cât și ca tratament adițional. 

Dr. în Osteopatie Marcello Marasco, Italia, Director General AbeOS

“INTEGRATION OF OSTEOPATHY IN SPORTS MEDICINE”

Curs de Osteopatie:

Program:
Sambata 6/4/2019 :

  • 9:30 – 11:00 : Anatomia si biomecanica piciorului si a membrului inferior in mers si in alergare – partea 1
    • (Sesiune Intrebari si raspunsuri)
  • 11:00 – 11:30 : Pauza de cafea
  • 11:30 – 13:00 : Anatomia si biomecanica piciorului si a membrului inferior in mers si in alergare – partea a 2-a
  • (Sesiune intrebari si raspunsuri)
  • 13:30 – 15:00 : Pauza de pranz
  • 15:00 – 16:30 : Palparea si evaluarea retropiciorului si a medio-piciorului din punct de vedere osteopatic
  • 16:30 – 17:00 : Pauza de cafea
  • 17:00 – 18:30 : Teste si tehnici pentru articulatiile subtalare si articulatiile lui Chopart si Lisfranc – partea 1

Duminica 7/4/2019:

  • 9:00 – 10:00 : Teste si tehnici pentru articulatiile subtalare si articulatiile lui Chopart si Lisfranc – partea a 2-a
  • 10:00 – 11:00 : Teste si tehnici pentru articulatia tibiotarsiana
  • 11:00 – 11:30 : Pauza de cafea
  • 11:30 – 12:30 : Teste si tehnici pentru mediopicior si antepicior

Pledoarii

Profesor Dr. Anca Ionescu

Presedinte S.Ro.M.S. Bucuresti, Medicina Sportiva

„Prescrierea exercițiului: profilaxie și terapie pentru sănătate”

Profesor Dr. Paula Drosescu,

U.A.I.C. Iasi, Medicina Sportiva

 „Legătura dintre emoții și postură”

Profesor Dr. Beatrice Abalasei,

U.A.I.C. Iasi, Ed. Fizica

„Psihomotricitatea și educarea / reeducarea psihomotrică”

Profesor Dr. Adrian Covic,

U.M.F. Iasi, Nefrologie

Pledoarie pentru exercițiu fizic regulat în boala cronică de rinichi: „Better than drugs!”. 

Dr Cristian STATESCU, 
Medic Primar Cardiologie
Seful Clinicii de Cardiologie din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Iasi

 “PROTECTIE CARDIACĂ PRIN ACTIVITATE FIZICA”

Șef lucrări Dr. Radu Sascău,
U.M.F. Iași, Preventis, Cardiologie

“CORDUL SPORTIV IN VIZIUNEA CARDIOLOGULUI”

Dr. Raluca Șoimaru,
U.M.F. Iași, Preventis, Diabet și Boli Nutriție

“DIABETUL ȘI EXERCIȚIUL FIZIC – ACTUALITĂȚI”

Șef. Lucrări Dr. Maura Felea,
U.M.F. Iași, Preventis, Homeopatie, Geriatrie-Gerontologie

“EFECTUL ANTI-AGING VASCULAR AL EFORTULUI FIZIC DE ANDURANȚĂ”

Dr. Constantin Jijie,
Preventis, Psihiatrie

“ROLUL SPORTULUI ÎN MANAGEMENTUL TULBURĂRILOR PSIHICE”

Dr. Georgiana Russu,
Spitalul de Copii “Sf. Maria”, Pediatrie

 “ACTIVITATEA FIZICĂ PENTRU COPII CU BOLI CRONICE, APLICAȚII PRACTICE”

Dr. Corina Buță,
Preventis, Endocrinologie

“OSTEOPOROZA ȘI EXERCIȚIUL FIZIC”

Dr. Petre Crivoi,
Preventis, Medicină Sportivă

“O.M.S. – PLANUL GLOBAL DE ACȚIUNE PENTRU ACTIVITATE FIZICA – PENTRU O LUME MAI SĂNĂTOASĂ, MAI MULTE PERSOANE ACTIVE!”

Simpozion de Medicină Sportivă:

RECOMANDAREA EXERCIȚIULUI FIZIC ÎN PRACTICA MEDICALĂ

Program – Sâmbătă 6/4/2019 :
8:30 – 9:00 Primirea participanților
9:00 – 9:30 PRESCRIEREA EXERCIȚIULUI: PROFILAXIE ȘI TERAPIE PENTRU SĂNĂTATE
Prof. Dr. Anca Ionescu, Președinte S.Ro.M.S., U.M.F. Carol Davila București – Medicină Sportivă
9:30 – 10:00 LEGĂTURA DINTRE EMOȚII ȘI POSTURĂ
Prof. Dr. Paula Drosescu, U.A.I.C. Iasi – Medicină Sportivă
10:00 – 10:30 PLEDOARIE PENTRU EXERCIȚIU FIZIC REGULAT ÎN BOALA CRONICĂ DE RINICHI: ”Better than drugs!”
Prof. Dr. Adrian Covic, U.M.F. Grigore T. Popa Iași – Nefrologie
10:30 – 11:00 PSIHOMOTRICITATEA ȘI EDUCAREA/REEDUCAREA PSIHOMOTRICĂ
Prof. Dr. Beatrice Abălașei, U.A.I.C. Iași – Educație Fizică
11:00 – 11:30 Coffee break
11:30 – 12:00 DIABETUL ȘI EXERCITIUL FIZIC – ACTUALITĂȚI
Dr. Raluca Șoimaru, U.M.F. Grigore T. Popa Iași, Preventis – Diabet și Boli de Nutriție
12:00 – 12:30 ACTIVITATEA FIZICĂ PENTRU COPIII CU BOLI CRONICE, APLICAȚII PRACTICE
Dr. Georgiana Russu, Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iași – Pediatrie
12:30 – 13:00 EFECTUL ANTI – AGING VASCULAR AL EFORTULUI FIZIC DE ANDURANȚĂ
Șef Lcr. Dr. Maura-Gabriela Felea, U.M.F. Grigore T. Popa Iași, Preventis – Geriatrie–Gerontologie, Homeopatie
13:00 – 13:30 INTEGRATION OF OSTEOPATHY IN SPORTS MEDICINE
Dr. în Osteopatie Marcello Luca Marasco, Fondator și Director General AbeOS, Membru Executiv OsEAN, Italia
13:30 – 14:30 Lunch break
14:30 – 15:30 Simpozion Antibiotice
Tradiție și continuitate românească- cu Antibiotice Iași
SPRINTEN – O MIȘCARE BUNĂ Conf. dr. Cornelia Mircea, U.M F. Grigore T. Popa Iași
DUREREA ÎN SPORT Dr. Petre Crivoi, Preventis Iași – Medicină Sportivă
15:30 – 16:00 PROTECȚIE CARDIACĂ PRIN ACTIVITATE FIZICĂ
Șef Lcr. Dr. Cristian Stătescu, U.M.F. Grigore T. Popa Iași, Preventis – Cardiologie
16:00 – 16:30 CORDUL SPORTIV
Șef Lcr. Dr. Radu Sascău, U.M.F. Grigore T. Popa Iași,
Preventis – Cardiologie
16:30 – 17:00 Coffee break
17:00 – 17:30 OSTEOPOROZA ȘI EXERCIȚIUL FIZIC
Dr. Corina Buță, Preventis Iași – Endocrinologie
17:30 – 18:00 ROLUL SPORTULUI ÎN MANAGEMENTUL TULBURĂRILOR PSIHICE
Dr. Constantin Jijie, Preventis Iași – Psihiatrie
18:00 – 18:30 CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

Înscriere

 

 

Pret: 100 RON

Metoda de plată pentru taxa de înscriere.
Transfer bancar (contul in lei):
Societatea Română de Medicină Sportivă
CF SRoMS 14367938
BCR Sala Palatului
IBAN: RO17RNCB0080005637750001
Rugăm menționați: înregistrare „RECOMANDAREA EXERCIȚIULUI FIZIC ÎN PRACTICA MEDICALĂ”
Rugăm trimiteți dovada plății la office@preventisiasi.ro

Mulțumim.

 

Preventis Iasi 2019

Pregătirea atletică este asociată cu un spectru adaptativ cardiac, morfologic și funcțional cunoscut sub termenul de Cordul Sportivului. Atletul/sportivul este definit drept individul de varstă tânără sau adultul, amator sau profesionist care este angajat întrun program de pregătire fizică cu scopul de a participa la competiții sportive oficiale.

Examinarea cardiovasculară la sportivi este recomandată pe scară largă și efectuată în mod obișnuit înainte de participarea în competiții sportive. Un obiectiv important rămâne detectarea precoce a afecțiunilor cardiace cu risc de moarte subită și deces. Deși există un acord general, strategia optimă de depistare a acestor afecțini la sportivi rămâne o problemă de dezbateri considerabile. În centrul controversei se află adăugarea unei electrocardiograme de repaus (ECG) la evaluarea preparativă standard care folosește istoricul și examenul fizic.            Explorările imagistice cardiace aduc un plus de înțelegere a remodelării cordului sportiv și în același timp permit o diferențiere de remodelarea patologică care apare într-o serie de boli cardiace genetice cu risc crescut de moarte subită.           Este importantă evaluarea individuală a medicului în funcție de simptome, istoricul fiecărui sportiv cât și în raport cu tipul de efort practicat. S-a dovedit faptul că diagnosticul precoce al afecțiunilor cardiace preexistente în populația specifică aduce beneficii în ce privește prevenția morții subite sau a altor complicații cardiace.

Boala cardiovasculară (BCV) rămâne principala cauză a decesului la nivel mondial. Pe lângă factorii de risc ce stau la baza dezvoltãrii BCV, cum ar fi fumatul, hipertensiunea și diabetul zaharat, consecințele nefaste ale inactivității fizice asupra sănătății cardiovasculare au fost bine stabilite. S-a dovedit că activitatea fizică oferă beneficii cardiovasculare independent de alți factori de risc modificabili fiind asociatã cu o incidență mai scăzută a bolilor multiple, incluzând BCV, diabetul, cancerul și boala Alzheimer.
Ghidul european din 2016 mentioneazã cã activitatea fizica regulatã este piatra de temelie a preventiei cardiovasculare având ca efect reducerea mortalitãtii. Activitatea fizicã îmbunãtãteste sãnãtatea mentalã astfel încât persoanele sedentare sunt încurajate sã efectueze efort fizic aerob de intensitate usoarã.
Exercițiul fizic trebuie să fie prescris pe o abordare individualizată după o evaluare clinică atentă, care include stratificarea riscului și testarea exercițiilor fizice limitate la simptome.

Efortul de anduranţă de tip alergat, aerobic, înot, schi fond și ciclism au un efect anti-îmbătrânire mai bun comparativ cu exercițiile de rezistență, care implică antrenament de forță cu greutăți.

Efectul anti-aging a fost demonstrat prin cercetarea activităţii telomerazei, prin efectul de contracarare a scurtării telomerilor, sau prin creşterea lungimii acestora. Telomeraza – important indicator al “vârstei biologice” – creşte oxidul nitric, scade stresul oxidativ, reduce deteriorarea ADN-ului și moartea celulară, întârziind ocluzia trombotică la nivelul leziunilor aterosclerotice.

Antrenamentele de anduranţă şi de intensitate ridicată au efect asupra modalităţii de îmbătrânire a celulelor corpului uman, încetinind sau chiar inversând procesul, modulând capacitatea de regenerare şi îmbătrânirea cardiovasculară sănătoasă.

Osteoporoza reprezintă o problema de sănătate publică, în prezent se apreciază că peste 150 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu osteoporoză , după datele comunicate de Internațional Osteoporosis Foundation ,de unde interesul pentru o mai bună cunoaștere a factorilor ce favorizează apariția osteoporozei, precum și determinarea implicării diferiților factori hormonali  corelația pozitivă sau negativă a greutății corporale , a țesutului adipos sau a masei musculare cu masă osoasă.
Exercițiul fizic ajută la atingerea maximului de achiziție a masei osoase în copilărie ,adolescență și la adulții tineri, mențînând masa osoasă ,scăzând ritmul de pierdere osoasă cu vârsta și îmbunătățind rezistența,  minimizând riscul de cădere și fractură la persoanele în vârstă.

Activitatea fizică, definită că orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici cu consum de energie, se asociază cu multe efecte benefice somatice și psihologice de-a lungul vieții. Recent, a fost introdus conceptul de folosire a sportului ca tratament, dozat ca și medicamentele, pentru a îmbunătăți evoluția bolnavilor cu boli cronice. Lucrarea prezintă necesitatea recomandării exercițiului fizic la această categorie de pacienți, copiii cu afecțiuni cronice (astm, obezitate, diabet, malformații de cord operate sau nu, afecțiuni reumatismale, cancer).

Din ce în ce mai multe informații din zona de neuroștiințe demonstrează legătura
între boală și emoții.
Dar mai puțin cunoscute sunt aspectele care guvernează relația boală - emoții - postură.
Prezentarea intenționează să aducă în atenția participanților tocmai aceste aspecte care pot fi introduse în practică.

https://pauladrosescu.ro/cine-sunt/

Psihomotricitatea apare explicată atât ca aptitudine cât şi ca funcţie complexă de reglare a comportamentului individual; pentru prima afirmaţie explicăm că psihomotricitatea este vizibilă prin participarea proceselor şi funcţiilor psihice care asigură atât preluarea informaţiilor din mediu cât şi apariţia răspunsului. Mai simplu spus, psihomotricitatea este o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii, cât şi manifestări ale funcţiilor perceptive.

Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şi de influenţele educative cărora a fost supus pe tot parcursul copilăriei.

A Dragnea și A. Bota afirmă (1999) că delimitarea conceptului de psihomotricitate se realizează prin evidențierea rolului activităților nonverbale (corporale) în dezvoltarea funcțiilor cognitive, iar recuperarea funcțiilor psihomotorii, în cazul apariției tulburărilor, se realizează astfel (cf Guilmain):

  1. reeducarea activității tonice prin exerciții de atitudine, echilibru;
  2. reeducarea activităților de relație prin exerciții de diminuare a sincineziilor (mișcări involuntare, automate ale unui membru paralizat al corpului, când se mișcă un membru sănătos) și dezvoltarea coordonării;
  3. reeducarea controlului intelectual asupra funcțiilor afective.

Comunitatea științifică s-a preocupat în ultimii ani de determinarea corelației între stilul de viață sănătos și patologia somato-psihică care, prin efectele sale directe și indirecte, determină afectarea funcționalității individuale cu repercursiuni asupra întregii comunități. Studiile au evidențiat un rol semnificativ al exercițiului fizic în abordarea profilactică și terapeutică  a numeroase afecțiuni somatice și psihice, acesta constituind un adevărat instrument de promovare și menținere a stării de sănătate. Cu toate acestea, nu au fost identificate cert mecanismele implicate în obținerea beneficiilor psihice asociate exercițiului fizic. Dovezile sugerează în mod particular favorizarea funcționării optime a creierului prin stimularea neurotransmisiei (serotinină, dopamină, endorfină), neuroplasticității și neurogenezei, dar și a perfuziei cerebrale, la care se asociază efecte generale biologice (controlul greutății și factorilor de risc cardio-vasculari, îmbunătățirea mobilității și a capacității de efort, diminuarea cortizolului plasmatic prin prevenirea și gestionarea stresului), psihologice (stimularea stării de bine, creșterea stimei de sine legată de armonizarea corpului, autocunoașterea și gestionarea optimă a resurselor) și sociale (creșterea capacității de comunicare și inter-relaționare, productivitate îmbunătățită). Cele mai multe dovezi acumulate corelează exercițiul fizic cu diminuarea simptomelor depresive și anxioase, fiind necesare studii ulterioare care să evidențieze o eventuală relație de tip cauzal între practicarea exercițiului fizic și remisiunea simptomelor psihice.

Dacă nutriția reprezintă până la 33% din performanță sportivă, la atleții cu diabet zaharat importanța nutriției devine vitală. Într-o eră a tehnologizării și a descoperirilor științifice de mare valoare, diabetul zaharat nu mai reprezintă o limitare pentru obținerea performanței în orice domeniu. În sport, o echipa interdisciplinară și dedicată sportivului cu diabet poate face ca manifestarea întregului potențial uman să fie posibilă.

Pentru a-şi atinge efectul scontat și a nu produce reacţii adverse exerciţiul fizic trebuie prescris ca orice medicament în doze exacte. El trebuie să aibă o anumită intensitate, durată și volum, să se desfăşoare într-un cadru predeterminat și să optimizeze fitnessul cardio-vascular fără a constitui un risc major pentru organism. Fiziologia exercițiului stă la baza prescripției iar doctorul are rolul principal în prescrierea exercițiului în funcție de vârsta și patologia pacientului,  în explicarea și urmărirea rezultatelor.

Societatea Europeană de Medicină Sportivă( www.efsma.eu) a conceput un program de Prescriere a exerciţiului pentru sănătate (EPH) adresat persoanelor sănătoase pentru a evita patologia inclusă în EDS( Exercise deficiency syndrome) sau pacienților cu diverse patologii cronice care doresc să aibă o evoluție favorabilă a bolii.

Nu este suficient să încurajăm populația prin mijloace media și servicii de sănătate publică să facă mișcare ci și prin discuțiile medic pacient care pot avea un impact psihologic mult mai mare.

Exercițiul ar trebui inclus în orice anamneză și consemnat în dosarul medical al pacientului.

 

 

Obiectivul prezentării este de a oferi sfaturi fezabile, acceptabile și echitabile pentru gravide și pentru profesioniști în exerciții fizice privind activitatea fizică prenatală.

Beneficiile activității fizice prenatale sunt moderate și nu au fost identificate efecte negative.
Practicarea de către gravide a exercițiului fizic necesită resurse minime atât din perspectiva individuală, cât și a sistemului de sănătate.